Hipersomnia este caracterizată de o somnolență excesivă în timpul zilei sau timpul mult prea lung petrecut dormind. Altfel spus, unei persoane care suferă de hipersomnie îi este dificil să stea trează în timpul zilei, indiferent a se află acasă, la serviciu, la volan sau în mijloacele de transport.

Din păcate, procentul oamenilor care se confruntă cu probleme cu somnul este din ce în ce mai mare. Un somn liniștit nu înseamnă mai multe ore petrecute dormind, iar din acest motiv astăzi vom aborda un subiect interesant legat de hipersomnie. Citește până la final și află care sunt cauzele și simptomele acestei patologii, de câte tipuri este și cum poate fi tratată. Află cate ore trebuie să dormi pentru a avea mintea și trupul sănătoase și pline de energie.

Cauzele hipersomniei

Hipersomnia este prezentă la aproximativ 7% din populație, iar ponderea mai mare este în rândul femeilor. Principalele cauze sunt:

  • Unele tulburări de somn - narcolepsia (somnolență în timpul zilei) și apneea de somn (întreruperi ale procesului de respirație în timpul somnului);
  • Lipsa de somn noaptea;
  • Obezitatea;
  • Abuzul de alcool sau droguri;
  • Traumatismele craniene sau bolile neurologice, precum scleroză multiplă sau boală Parkinson;
  • Anumite medicamente, precum sedativele sau antihistaminicele;
  • Factorii genetici (rude cu hipersomnie);
  • Depresia.

Simptomele hipersomniei

Principala caracteristică a hipersomniei este somnolența excesivă prezentă atât ziua, cât și noaptea. Însă, boala mai are și alte particularități, precum:

  • Somn în timpul zilei neodihnitor;
  • Durata mare de somn pe timpul nopții – peste 10 ore;
  • Anxietate;
  • Scăderea puterii de concentrare;
  • Tulburări de memorie;
  • Dificultăți în realizarea activităților cotidiene;
  • Scăderea poftei de mâncare;
  • Dureri de cap frecvente;
  • Halucinații;
  • Trezirea dificilă.

Clasificarea hipersomniei

Hipersomnia este o boală care se manifestă ca urmare a mai multor cauze. În funcție de cauzele care îi determină apariția, hipersomnia poate fi genetică, idiopatică sau cauzată de alte patologii.

Specialiștii au făcut o mulțime de cercetări pe subiectul acesta, astfel că până acum s-au agreat două tipuri de hipersomnii principale:

  • Hipersomnia primară;
  • Hipersomnia secundară.

Hipersomnia primară

Hipersomnia primară este patologia a cărei apariție nu este determinată de alte patologii. Astfel, ea este singura responsabilă de apariția simptomelor specifice.

Hipersomnia primară se clasifică în:

Narcolepsia au boala somnului

Narcolepsia este o afecțiune caracterizată de somnolență excesivă în timpul zilei și de apariția bruscă a episoadelor somnolente care pot interfera cu realizarea activităților cotidiene. Aceasta este de două tipuri:

  • Narcolepsia de tipul I – are ca principal simptom starea de somnolență excesivă din timpul zilei. Specificul bolii constă în prezența cataplexiei. Cataplexia este o slăbiciune musculară favorizată de factori emoționali. Patologia mai este definită și de prezența halucinațiilor și a paraliziei în somn. De asemenea, intervalele de somn din timpul zilei sunt odihnitoare și oferă energie organismului;
  • Narcolepsia de tipul II – este o boală diagnosticată cel mai des în adolescență. În acest caz simptomele sunt mai puțin intense comparativ cu narcolepsia de tipul I.

Principalele simptome a narcolepsiei sunt:

  • Somnolență excesivă pe durata zilei;
  • Cataplexia sau pierderea tonusului muscular brusc;
  • Modificări ale somnului REM;
  • Paralizia în somn;
  • Halucinații.

Diagnosticul narcolepsiei este stabilit de către medic în urmă unei anamneze. Planul de tratament cuprinde și adoptarea unor obiceiuri care să faciliteze odihnă, precum:

Sindromul Kleine-Levin

Sindromul Kleine-Levin este o boală rară, care afectează mai mult bărbații. Acesta este depistat de regulă în perioada adolescenței și este o patologie încadrată în hipersomnia primară.

Simptomele caracteristice ale acestei patologii sunt:

  • somnolență excesivă (până la 20 de ore pe zi);
  • Hiperalgie (apetit crescut);
  • libidou crescut;
  • fatigabilitate;
  • apatie (răspuns emoțional scăzut);
  • iritabilitate;
  • confuzie;
  • hipersomnia idiopatică.

Totodată este bine de știut că simptomele acestui sindrom nu sunt permanente, ci episoadele în care ele apar durează de la câteva zile până la câteva luni.

Tratamentul este simptomatic și este prescris de medic.

Hipersomnia idiopatică

Hipersomnia idiopatică este o afecțiune a cărei cauză nu este cunoscută. Astfel, tratamentul este simptomatic. Foarte important de menționat este faptul că încă de la apariția primelor simptome trebuie efectuată vizita la medic. Nevoia de somn care apare brusc, chiar în timpul în care realizezi anumite activități, cum este condusul, este un lucru îngrijorător care pune viața în pericol.

Atunci când suferi de hipersomnie idiopatică trezirile sunt foarte dificile și oricât de mult ai dormi, starea de oboseală persistă.

Hipersomnia secundară

Hipersomnia secundară este generată de alte patologii, astfel că și aici există mai multe tipuri:

  • Hipersomnia cauzată de alte patologii  - apneea de somn, boală Parkinson, scleroză multiplă amiotrofică, depresie, encefalită, hipotiroidismul;
  • Hipersomnia determinată de consumul de medicamente - barbiturice, benzodiazepinele, antiparkisonienele, antipsihoticele , sedativele, melatonina, somniferele, miorelaxantele pot determina somnolență excesivă; 
  • Hipersomnia cauzată de oboseală de la nivel cronic – un număr de ore de somn puține, somnul slab calitativ sau abordarea unui program de somn dezorganizat sunt responsabile pentru apariția simptomelor specifice acestei patologii.

Diagnosticarea hipersomniei

Medicul este cel care pune un diagnostic în acest caz. El va determina dacă simptomele generale sunt specifice hipersomniei prin efectuarea unei anamneze și a unor investigații specifice. Printre cele mai frecvente se află:

  • Polisomnografia – are rolul de a evalua undele cerebrale și fazele somnului;
  • Endoscopia – determina afecțiunile cavității nazale, ale faringelui, ale laringelui, ce pot determina sindromul de apneea în somn;
  • Tomografia computerizată – scoate în evidență prezența diferitelor formațiuni sau modificări structural;
  • Analize de sânge – evaluează diferite funcții ale organismului;
  • Electroencefalogramă – înregistrează activitatea electrică a creierului.

Tratamentul hipersomniei

În funcție de gravitatea simptomelor este determinat și tratamentul hipersomniei. Astfel, pe lângă anumite medicamente, de ajutor vor fi și unele obiceiuri de somn:

  • Dormi un număr corespunzător de ore pe timpul nopții;
  • Adormi și trezește-te în fiecare zi la aceeași ora;
  • Aerisește în mod frecvent dormitorul;
  • Întrerupe sursele de zgomot și de lumina;
  • Folosește o lenjerie de pat albă pentru că îți sporește senzația de confort;
  • Alege o saltea care să permită adoptarea unei poziției ergonomice și comode;
  • Cumpără perne comode, care să susțină coloana cervicală.

Sperăm că toate aceste informații ți-au fost de ajutor! Nu uita că somnul este foarte important pentru buna noastră funcționare. Investește în el timp și resursele necesare pentru a avea un mediu ambiant potrivit! 

Pe curând,